Ca-n fiecare seară

Am adormit cu umbra ta de mână
și tot cu ea, de mână m-am trezit…
Pe ușă, am ieșit tot împreună
și înapoi tot ea m-a însoțit
pe drumul către casă… E cu mine
tot timpul… Mi-e alături peste tot…
Alerg eu pe-ale lumii serpentine,
aleargă și ea-n stânga, cot la cot…
M-opresc pe-un mal de gând, și ea se-oprește…
Cad de pe-un pod de vis, cade și ea…
Mă-mpotmolesc în nori, se-mpotmolește
și pasu-i străveziu de vremea rea…
Te-ai lepădat de ea… Eu n-am făcut-o
fiindcă-i a celui care m-a iubit
nespus cândva, a celui ce-a cusut-o
de-a mea atunci c-un fir de infinit…

Aura Popa, 10.01.2019
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns