N-ai cum să nu

Știi că-i a mea năluca-aceea care
mereu și-așază umbra lângă tine
și îți privește chipul ca pe-un soare
vernal, ce-aduce viața iar cu sine,

c-a mea e mâna care te mângâie
cu degete de ploaie și de vânt
când scapă murgul dorului din frâie
și-ți culcă grindini iarba la pământ…

Mă simți când plec, când vin, fiindcă ne leagă
eternitatea unui sentiment profund
și delicat, ce e tot plin de vlagă
fiindcă țâșnește din al inimii străfund…

Aura Popa, 09.10.2019
Sursa foto: Internet

Lasă un răspuns